Nouă. Zeci.

Nu știu ce să vă spun despre ea ca să înțelegeți ce minunată e, cât de norocoasă sunt că m-a crescut, câtă dragoste trece de 35 de ani dinspre mâinile ei către fruntea mea, cum îmi iubește copiii. Râd de ea că mă întreabă, de cum intru pe poartă: “Când mai vii, mamă?”. Și eu…